Viscri – un sat regal

Dacă încă nu ai auzit de Viscri, e posibil ca numele de „sat regal” să te încurce puțin. Nu-ți imagina palate de cleștar și calești aurite pentru că nu o să găsești așa ceva. Dar o să găsești ceva de un million de ori mai prețios: tihnă, multă tihnă.

Totuși, de ce i se spune sat regal?

Satul și-a căpătat denumirea, și faima implicit, după ce prințul Charles al Marii Britanii și-a cumpărat aici o casă. Atras de frumusețea și liniștea acestui loc, prințul a hotărât să aibă aici propriul loc de tihnă. De câteva ori pe an, prințul Charles vine să se odihnească aici și să-și petreacă în tihnă câteva zile.

Dacă ajungi acolo și vrei să vezi care este casa sa, nu-ți imagina că este foarte greu. Ba din contră, dacă el nu este acolo în vacanță, poți chiar locui în casa sa. Casa este pe strada principală a satului, la numărul 263. Este o casă simplă, albastră, care în majoritatea anului este închiriată în regim de pensiune.

Cum ajung acolo?

Din păcate, drumul până acolo este cel mai problematic. Se pare că niciuna din variante, nu este o variantă bună în adevăratul sens al cuvântului. Totuși dacă ar fi să aleg, le-aș spune celor care vor să viziteze satul, să o ia pe drumul care vine de la Bunești.

Când am fost noi, acum aproape un an, drumul până acolo a fost cel puțin o experiență, dacă nu chiar o aventură. Am rămas cu mașina într-o groapă și ne-am chinuit ceva să o scoatem de acolo. Nu neg că asta ne-a cam stricat cheful, însă când am ajuns în sat totul s-a schimbat. 

Cum e acolo?

Este minunat. Odată ce te-ai dat jos din mașină, ai impresia că ai pășit în altă lume. Oboseala pe care ai acumulat-o pe drum dispare ca prin minune, iar în locul ei se instaurează o stare de tihnă. Casele tradiționale sășești sunt frumos ordonate; o parte din ele sunt renovate, vopsite în culori calde, cu obloane colorate la ferestre. Ulițele sunt largi, tocmai bune de bătătorit de dimineață până-n seară, iar peisajul este de o frumusețe rară. Imaginează-ți cât vezi cu ochii numai coline și pajiști verzi, care sunt mărginite de păduri umbroase de stejar și fag.

Este minunat, zău.  Atmosfera satului Viscri este minunat de liniștitoare.

Ce pot să fac aici?

În primul rând, să te deconectezi. Să regăsești fericirea în lucrurile simple. Când ajungi aici e ca și cum te-ai întoarce la casa bunicilor de la țară, unde mirosul pâinii pe vatră te înnebunea, iar alergatul desculț prin iarbă era răsfățul tău zilnic.

Și dacă tot ești aici, intră în atmosfera tradițională cum se cuvine. Mergi pe la atelierul fierarului și încearcă să-i fii ucenic pentru o zi. Dacă asta crezi că nu e pentru tine, mai ai și varianta în care poți învăța să folosești materiale mai puțin dure. Te poți duce la atelierul de pâslă și dacă ești priceput poate pleci acasă, mândru, cu propria ta pălărie de pâslă.

Însă principalul obiectiv turistic aici este Biserica Fortificată, cea mai veche biserică săsească din România. Nicăieri nu am simțit tihna mai tare ca în interiorul acestei cetăți, iar turnul Bisericii deschide o panoramă asupra satului copleșitoare.

Pot să spun sincer că este unul din locurile în care d-abia aștept să mă întorc și chiar cred că o sa fac asta în curând. Emoțiile pe care le trăiești acolo rămân cu tine mult timp după ce te-ai întors. Iar pe mine se pare că m-au cuprins, cu dor și nostalgie, chiar și la un an după vizita mea în Viscri.

Tu ai fost în Viscri? Care este locul tău de tihnă unde d-abia aștepți să te întorci?